Saturday, December 8, 2012

Mistere din Romania : Metroul bucurestean



Metroul este, pentru locuitorii Capitalei, mai mult decât un mijloc de transport în comun. Acesta salvează ziua multor bucureșteni grăbiți, cărora nu le trece prin minte, ținându-se de bară, câte mistere ascunde moștenirea ceaușistă.
Cei mai mulți dintre noi îl văd pe Nicolae Ceușescu în spatele monumentalei construcții, care, în zilele noastre, nu s-ar fi finalizat cu forță de muncă și resurse 100% românești. Ideea metroul în București datează de la începutul secolului al XX-lei și îi aparține tânărului student de atunci, Dimitrie Leonida. Între 1934 și 1936 se cristalizează și opinia realizarii unor linii de transport în comun subteran cu trenuri sau tramvaie electrice.
Cel de-al doilea război mondial zădărnicește însă planurile mărețe ale inginerilor. Ele sunt reluate, în comunism, de tovarășul iubit care reușește să mobilizeze oamenii și să adune toate resursele necesare. În 1975, începe să ne construiască metroul, care, astăzi, nu arată foarte diferit față de cum ni l-a lăsat Ceaușescu. Scopul acestul mijloc de transport era să transporte oamenii din cartierele-dormitor la fabrici.


Muncitorii de la „metrău‟ nici nu știau ce construiesc

În anul în care au început primele săpături, salahorii nu știau ce înseamnă „metrăul‟ la care lucrau. Gheorghe Moroșanu, unul dintre muncitori, povestește în cartea „Metroul fără Ceaușescu‟ un episod haios din primele zile de viață ale șantierului. Bucureşti 1975, undeva pe Splai, în apropiere de Cotroceni. Un ţăran venit din Moldova spărgea strada pentru un viitor şantier. Un băiat de Bucureşti îl întreabă: „Băi, nea Ioane, ce faci dumneata acolo?”, “Scot chetrele astea, nu vezi?”, „Lasă chetrele, spune-mi ce lucrare se execută, ce va fi în final?”, „Metrău!”, „Bine, şi ce e ăla metrou?”, „Metrău, dracu ştie!”, conchide nea Ion.


„Burghejii‟ din Drumul Taberei nu merită metrou

Dictatorul a semnat actul prin care a luat naștere metroul, după ce s-a întors de la un simpozion internațional. Acolo aflase că tendinţele demografice în creştere demonstrau că orice oraş cu peste un milion de locuitori, cum era şi cazul Bucureştiului, avea nevoie urgentă de metrou. Chiar dacă s-au făcut numeroase studii de trafic, tovarășul a construit metroul tot după propriile capricii.
Proiectul iniţial prevedea două mari linii care să lege nordul cu sudul şi estul cu vestul oraşului, iar un inel circular de tunele să lege cele patru capete ale magistralelor. Lucrările s-au realizat însă după pofta dictatorului, cu segmente de legătură lipsă între magistrale.
Inițial, metroul trebuia să fie construit din Drumul Taberei până în Balta Albă. Însă Ceaușescu l-a disprețuit pe Gheorghiu Dej și a mutat metroul, din creion, în Militari. Dictatorul zicea că în cartierul Drumul Taberei locuiau „burghejii‟, pentru că fusese ridicat pe vremea lui Dej. Nu a ținut cont de faptul că, la acea vreme, Drumul Taberei era cel mai aglomerat cartier din București. Nici de faptul că Militari nici măcar nu era construit la vremea aceea.


Stația de la Romană, construită în secret

Peronul foarte îngust, curbele de la intrare și pilonii lați fac ca stația din Piața Romană să fie unică în București. Elena Ceaușescu este cea vinovată de aspectul pe care îl are acum stația. Sotia dictatorului a scos-o de pe harta proiectanților, în 1985, motivând că „trebuie rărite, sunt prea multe‟. Marea problema a Elenei Ceauşescu era că atât clasa muncitoare, cât şi tineretul „au început să se îngraşe‟ şi aveau nevoie să faca mai multă mişcare, îşi amintesc cei care au lucrat la construcţia metroului.
Constructorii au făcut totuși, în secret, stația de la Romană, dar i-au zidit, pur și simplu, intrarea. Ulterior, cuplul Ceaușescu și-a dat seama de necesitatea acestei stații și au dat ordin să fie pusă la loc. Muncitorii au spart zidul pentru a face culoare de acces. Nu s-a putut sparge tot zidul, din cauza riscului pe care îl presupunea o demolare de asemenea proporții.
Atunci când au început lucrările pe tronsonul Berceni-Pipera, prin ´86, oamenii care lucrau oficial la bucata de tronson Piaţa Universităţii-Piaţa Victoriei au pregătit terenul în zona Romană, fără a scăpa vreo vorbă.
Astfel, într-un timp record de trei luni, constructorii au făcut nişte galerii în spatele zidurilor groase pe care le vedem astăzi, cu gândul de a fi tranformate în peroane, aşa cum s-a şi întâmplat. De aceea, când privim acum staţia de metrou vedem că aceasta are forma unei arcade, pentru că pe-aici, până s-a aprobat „de sus” construcţia staţiei, metroul a circulat fără oprire, circa un an, între Universitate și Piaţa Victoriei.

Scarile rulante i-au dat batai de cap dictatorului

Constructorii își amintesc de un episod amuzant în urma unei întâlniri cu Ceauşescu, căruia i se solicitase acordul de a cumpăra „escalatoare”. Doar că tovarăsul, din neatenţie sau necunoştinţă de cauză, a înţeles altceva şi a strigat în gura mare: „Ce ne trebuie nouă excavatoare aici?”. Nu ştia că escalatoare sunt de fapt scările rulante. Apoi i-a fost explicat şi a refuzat achiziţionarea lor, motivand tot faptul că bucureştenii sunt prea graşi şi le trebuie mai multa mişcare.

De ce scârţâie metroul la Gara de nord

Temutele vizite ale dictatorului stabileau niște termene limită foarte dificil de atins. Fără să se priceapă, Ceaușescu arăta cu degetul ce ar vrea să schimbe, chiar dacă, de cele mai multe ori, erau niște aberații.
Constructorii îşi amintesc cum un astfel de capriciu a pus bețe-n roate soluţiei de evacuare a staţiei de la Gara de Nord.„De regulă îi plăcea să inoveze. Să participe cu idei. La Casa poporului era cel mai evident. Nu e frumos ce aţi făcut aici. Daţi jos! Nu pricepeai ce voia, făceai din nou, iar nu-i plăcea. Şi până la urmă ajungeam la o soluţie care era de fapt prima. Era dorinţa lui de a se băga în seamă. La metrou a fost una celebră. În zona Gării de Nord noi trebuia să ieşim cu staţia pe strada Buzeşti. Făcusem galeria prin faţa hotelului Nord (Ibis acum) până aproape de strada Buzeşti. Din asta ieşea o galerie care tăia curba de pe Calea Griviţei colţ cu Buzeşti. Şi ieşeam pe acolo. La prezentare Ceauşescu a izbucnit: ce faceţi mă, vreţi să dărâmaţi tot Bucureştiul?! Şi a cerut ieşirea din Gara de Nord pe strada Polizu. A forţat curba. E o rază mică acolo, dacă auziţi că scârţîe când intră metroul în Gara de Nord şa ştiţi că de la curba aceasta forţată e. O soluţie chinuită. O muncă titanică făcută acolo. Aici era marea problemă întotdeauna, te rugai să nu schimbe soluţiile. Câtă luptă era să-l faci să zică că e bine, ca să nu te facă s-o iei de la început”, au povestit inginerii.

Ceaușeasca la inaugurare: „Sîc că nu merge!‟

Vizitele Elenei Ceauşescu n-au fost prea dese la metrou. Proiectul ei de suflet a fost Casa Poporului, unde mergea de două ori pe săptămână. În 1979 a fost inaugurat primul tronson de la Semănătoarea la Izvor. Tovarășii au venit în vizită, s-au urcat toţi în vagon, iar Ceauşescu a zis: „Să pornească!‟ Tovarăşa a simţit nevoia să-şi dea cu părerea: „dacă o porni!”. „O să pornească!”, a asigurat-o Ceauşescu, împăciuitor. Prima încercare a fost, însă, fără noroc. Metroul nu a pornit. Ceauşeasca s-a întors spre tovarăș şi i-a făcut cu pumnii: „Sîc că nu merge!‟ Mecanicul a mai încercat o dată şi a pornit. Atunci Ceauşescu s-a întors spre ea şi i-a făcut la fel: „Sîc c-a mers!”, au mărturisit constructorii.

S-a construit în ritm record

Un lucru de care suntem siguri și cu care ne mândrim este că metroul bucureștean a fost construit cu forțe și resurse românești. Se pot număra pe degete țările care reușiseră acest lucru: Germania, Franța, Marea Britanie, SUA, Rusia, China și noi. Efortul a fost unul colosal pentru acea vreme şi chiar ritmul de înaintare de aproape cinci kilometri pe an ne poziționa pe primele poziții.
adevarul.ro
Update : mai jos gasiti o fotografie a unui articol din anii ’80 referitor la constructia statiei de metrou Gara de Nord si, in comentarii, cateva explicatii oferite de Dna Ana Roana,care a lucrat la metrou, referitoare la acuratetea articolului. Multumim.


Sursa: 2012en




Saturday, December 1, 2012

UN MESAJ PLEIADIAN PRIVITOR LA 12.12.12

FOARTE IMPORTANT!
(Primit de Christine Day)
Salutări tuturor! A fost o lună intensă și eu simt că suntem cu toții pregătiți energetic pentru a primi evenimentul din 12/12/12.
Cei din Pleiade mi-au dat niște informații foarte specifice care pot ajuta pe fiecare dintre noi să devină apt pentru a primi energiile acestui portal extrem de important, dar și celelalte valuri energetice care vin până la acea dată și după.
Mesajul de la ei a fost mai lung decât de obicei deoarece în el se fac referiri importante pentru fiecare dintre noi.
Pleiadienii spun că trebuie să ne așteptăm la o serie de valuri energetice cu scop de iluminare, care vor veni până pe 12/12/12 iar altele pe 21 dec.
Ei ne cer să activăm acele legături și alianțe pe care le-am prevăzut în programul cu care fiecare dintre noi am venit în această viață. Scopul ar fi acela de a fi capabili să ancorăm în ființa noastră energiile care se vor trimite pe Pământ în această perioadă.

Trebuie să știm că aceste fluxuri vor fi cele mai puternice în noaptea dinspre 12 dec., in intervalul orar 0 (miezul nopții) și 6 dimineața, primul val, și 12 a.m. - 3 p.m. (deci, de la prânz până la ora 3 după masă), al doilea val.
Pentru timpul de după 12.12.12 și în continuare, lucrurile se vor petrece în conformitate cu conținutul pre-contractelor încheiate de fiecare înainte de naștere. Până atunci, fiecare dintre noi ar putea cunoaște clar ce conțin acele pre-contracte pentr a acționa ca atare. Cei care nu vor cunoaște prevederile acestor pre-contracte, nu trebuie să se impancienteze: va fi suficient să aibă o atitudine de totală acceptare, de deschidere pentru acele prevederi. Această atitudine de completă acceptare trebuie s-o adoptăm în pre-ziua deschiderii portalului 12.12.12 (n.m.: deci, în intervalul 0 - 24 al zilei de 11 dec.)
Este lipsit de relevanță faptul că mintea noastră nu poate înțelege sau afla conținutul acelui contract.
Este suficient dacă vom fi convinși că înainte de a veni în prezenta viață, ne-am îngrijit să încheiem, la nivel energetic, contractele necesare cu ființele care au fost de acord să ne ajute cu energiile lor, în momentul 12.12.12 [Nota C.M.: Se pare că portalul 12.12.12. va aduce pentru fiecare, exact acele energii pe care le-am contractat. Sfatul care ni se dă este să nu avem o atitudine refractară, de respingere, a energiilor care ni se vor trimite, oricare ar fi motivul (dintre care cel mai important ar putea fi teama că, cine știe ce energii malefice am putea lăsa să intre în corpul nostru)].
Pe scurt: în zilele de 11 și 12 dec., exprimați-vă dorința de a primi și a accepta toate fluxurile energetice care vi se trimit. Ele sunt cele care vă vor ajuta să ascensionți și vă vor configura ființa (corpul total) pentru Lumea Nouă în care veți intra.
Valurile de iluminare sunt concepute pentru a activa un alt nivel al structurii cristaline în celulele corpului vostru. Această structură cristalină, odată activată, va fi capabilă să accepte, la rândul ei, un alt nivel al luminii divine în corpul nostru fizic. Pe de altă parte, structura cristalină a corpului fizic, nou instalată, va produce modificări în corpul nostru energetic, consecința fiind că întreaga noastră ființă își va mări foarte mult capacitatea de absorție și asimilare a energiei luminii divine. Ființele umane astfel transformate se vor afla într-o nouă relație cu universul și vor dezvolta abilități pe care nu le-au avut până atunci.
Trebuie spus că vechiul nostru sistem, care ne-a asigurat modul de relaționare cu mediul și cu universul, nu ne-a permis (și nu ne permite încă) o asimilare înaltă a enerigiilor divine din mediu, deși acestea există (și se vor amplifica și diversifica foarte mult în perioada care urmează).
Deci, trecerea noastră la structura cristalină ne va crea posibilitatea de a primi energiile luminii divine existente dar, mai cu seamă, pe cele care ne sunt aduse de portalul 12.12.12.
Este de înțeles că ființele a căror structură celulară nu va fi fost modificată până la deschiderea portalului, nu vor avea cum să primească și să fixeze acele energii, ceea ce înseamnă, practic, necooptarea acelor ființe în dinamica procesului de ascensionare, și deci, rămânerea lor în vechile realități ale dimensiunii a 3-a.
În acea zi, întraga planetă ca trece printr-o transformare energetică fără precedent.

S-ar putea pune întrebarea: "de ce dintr-o dată?" Nu e totul dintr-o dată! Procesul se desfășoară de ceva timp, perioadă în care au avut loc acumulări cantitative, în ziua deschiderii portalului producându-se saltul calitativ.
Modificările care vor avea loc vor pune în acord energetica structurii umane cu cea a siturilor megalitice aflate în locurile sacre ale planetei. Atunci, omul va putea rezona cu formele, neînțelesele forme, care au tot apărut în lanuri și cărora nu li s-a găsit nicio explicație; ele sunt plasate pe anumite linii magnetice ale planetei. Așa dar, acești megaliți și aceste forme (desene) stranii din lanuri, sunt un fel de capacitori care, amplasate fiind pe anumite linii magnetice ale planetei, se încarcă cu energie și vibrează pe anumite frecvențe, totul având un scop determinat. Lanțul acesta de acumulatori energetici răspândiți în diferite locuri, împreună cu ”acumulatoarele” umane (cele cu noua structură cristalină), vor crea un fel de linii de transmisiune energetică care va fi ca o plasă întinsă pe suprafața planetei. Aceste sui generis circuite nervoase își vor dovedi utiltatea în ziua producerii portalului din 12 dec. Țesătura aceasta energetică imensă (Nota C.M.: o putem compara și cu sistemul sanguin uman care are în centru inima și se răspândește în tot corpul, printr-o rețea tot mai fină de vase capilare, totul asigurând viața corpului) va activa și revitaliza întregul sistem planetar, și-l va conecta cu universul.
Nu este nevoie să înțelegeți în profunzime acest mecanism, această structurare energetică. Cu toate acestea, puteți ajuta într-un procent important, dacă în acele scurte perioade (n.m.: adică în ziua de 12 dec. în intervalele orare 0-6 și 12-15 ) veți medita și veți declara în sinea voastră că acceptați să faceți parte din această largă rețea de alimentare energetică a planetei.
Nouă zile mai târziu, adică pe data de 21 dec. 2012, un nou val energetic va veni pe Pământ, el adresându-se celor care au lucrat cu valurile energetice de iluminare din 12 dec.
Data de 21 dec. va fi deci un alt moment foarte puternic, când trebuie să ne deschidem și să acceptăm fluxurile de energie care vor veni. Ele vor permite activarea a încă unui nivel al structurii cristaline a corpului uman. Va fi deci cea de a doua etapă a implantării structurii cristaline, care, în acest fel, își va lărgi și diversifica paleta vibrațională, mărind și mai mult capacitățile și frecvența de vibrație a corpului uman. Cei care vor efectua aceste activități (meditații, invocații, binecuvântări) în grupuri umane organizate, vor avea foarte mult de câștigat (Nota C.M.: Spiralele yang ale yoghinilor, de ex.)
Cei care nu se vor putea deplasa pentru a forma grupuri, își pot stabili intervale orare pentru a medita la unison, chiar dacă se vor afla îl locuri diferite.
Cineva întreabă:” Locuiesc într-un apartament. Pot executa singur acest program prevăzut pentru această perioadă, cu maximele din 12 și 21 dec.? ”
Da, desigur. Permiteți-vă să vă deschideți către aceste energii, și, dacă considerați necesar, invocați ajutorul divin sau al ghizilor voștri personali. Declarați că eliberați vechile energii și că vreți ca ființa voastră să primească toate energiile noi care vin prin portalul din 12.12.12. și care vă sunt destinate, coform cu programul de viață cu care ați venit pe Pământ.
Pentru ca efectul acestor meditații să fie și mai puternic, aprindeți trei lumânări și așezați-le în jurul unui cristal (purificat în prealabil). Dacă aveți mai multe cristale, alegeți-l pe acela care vă caracterizează zodia și față de care aveți o anume atracție, empatie. Încercați să aflați din conținutul alianțelor voastre energetice cât mai multe detalii despre meditațiile pe care trebuie să le faceți și ce, în general, este bine să efectuați în această perioadă. Pentru a ”vă intra în mână” faceți o ”repetiție generală” cu o zi înainte.
Este posibil să doriți să aveți perne răspândite pe podea, dacă veți considera că veți avea nevoie, la un moment dat, de o poziție mai relaxantă.
Exersați în fiecare zi meditații pe diverse destinații: părinți, prieteni, țară, planetă, galaxie etc. Ele vă vor arăta ce corecții de formulare și de concentrare trebuie să faceți.
Frații noștri din Pleiade ne spun că în acea perioadă întreaga planetă va fi un pământ sacru.
Cu dragoste și binecuvântări!
Nu uitați că 12.12.12. vă poate aduce o minunată înălțare. Christine

Sunday, November 18, 2012

Testul Personalitatii Dominante


Esti triunghi, cerc, patrat, sau forma neregulata?
Publicat pe 20 Septembrie 2012
Iata ce ai de facut! Ia-ti o foaie de hartie si un pix si sa vedem ce dezvaluie despre tine, acest test de personalitate.  
Avem patru forme: un triunghi, un patrat, un cerc si o forma neregulata. Pe foaia ta de hartie trebuie sa desenezi cele patru forme plus inca una dintre ele, la alegere. Asadar, va trebui ca una dintre forme, aceea pe care o vrei tu, sa se repete.
Poti sa desenezi aceste forme exact asa cum doresti.
Nu conteaza marimea sau culoarea lor si nici culoarea hartiei pe care desenezi nu are importanta.
Daca ai desenat asa cum indica instructiunile si una dintre forme se repeta, atunci e timpul sa afli ce tip de personalitate dominanta ai.

Acest test are la baza o teorie in psihologie: avem tendinta de a atrage anumite forme si structuri, in functie de personalitatea noastra dominanta, de educatie, de cultura pe care o avem.
Daca ai desenat triunghiul de doua ori, atunci ai o personalitate Triunghi.
Daca ai desenat cercul de doua ori, atunci esti Cerc.
Daca ai desenat patratul, atunci ai o personalitate tip Patrat
Iar daca ai desenat Forma neregulata… atunci aceasta te reprezinta.
Triunghiul

Motto-ul tau: "Urmeaza-ma si fa ce iti spun!"
Inca din vechi timpuri, triunghiul a simbolizat puterea si spiritul dominant. La vechii egipteni, de exemplu, triunghiul avea valente sacre fiindca ei isi ingropau faraonii morti in morminte cu forma de piramida.
Triunghiul semnifica un sistem ierarhic chiar si astazi, zilele noastre. Puterea este mereu concentrata in varful triunghiului.
Persoanele care au preferat aceasta forma sunt foarte ambitioase, probabil au calitati de leaderi si sunt foarte interesati de carierele lor. Voi sunteti oameni de actiune! Iubiti sa vedeti ca lucrurile sunt facute asa cum trebuie si ca inregistrati succes dupa succes. Aveti calitati vizionare si stiti sa luati cele mai potrivite decizii, de cele mai multe ori.
Daca si tu ai desenat triunghiul de doua ori, atunci esti o fire decisa. Iti place sa iei hotariri ferme, atat in ceea ce te priveste, cat si in ceea ce ii priveste pe ceilalti. Esti o conducatoare! Aceasta atitudine iti aduce numai de castigat, dar si de peirdut la capitolul relatii interpersonale, caci oamenii vad o anume latura agresiva de care se feresc.
Dar, precum un magician, esti singura persoana care poate sa faca lucrurile posibile. Orice tel, orice provocare, va capata forma dorita, caci ambitia ta nu are margini.
Cercul

Motto: "Pastreaza-ti zambetul, voi incerca sa te ajut".
Daca in desenul tau cercul apare de doua ori, atunci esti o fire optimista. Dintre cele patru forme, cercul exprima cel mai mult grija si empatia fata de ceilalti. Scopul tau in viata este sa aduci calmul si sa mentii pacea, oriunde in jurul tau.
Tu esti persoana care reuseste sa ii tina aproape pe toti ceilalti, cea care pune pret mai tare pe binele comun decat pe cel propriu. Cercul a fost inca din vechi timpuri, simbolul armoniei.
Esti de asemenea, o persoana tare sensibila, careia ii pasa de sentimentele celorlalti, dar care poate fi usor ranita de duritatea din jur. Totusi, datorita spiritului tau optimist, tot ceea ce este negativ nu te doboara, ba chiar iti da forta. Iti place sa lucrezi in echipa si sa inregistrezi succese de echipa.
Exprimi bunatate, grija si afectiune foarte bun comunicator, caci stii sa fii un bun ascultator. Esti persoana pe care se poate baza oricine la necaz, un sprijin de nadejde, acel cineva care stie sa rosteasca cele mai bune cuvinte la momentul potrivit.
Oamenii din jur te iubesc si te apreciaza, ba chiar, reusesti sa ii inspiri cu bunatatea ta.

Patratul

Motto: "Spune-mi pana cand si termin".
Daca si tu ai desenat patratul de doua ori, atunci inseamna ca ai o personalitate foarte meticuloasa. Iti place sa vezi ca totul este bine structurat si organizat.
Drept pentru care, poti fi un bun administrator sau maneger. Reusesti sa ii organizezi cu succes pe cei din jurul tau. Iti place sa lucrezi cu date, cu statistici si ai multa rabdare. Nu renunti la ce ai de facut, pana acel lucru nu a fost savarsit pana in cel mai mic detaliu, la perfectie.
Esti de asemenea o persoana foarte verticala, care isi ghideaza viata dupa certe valori etice, pe care le impune si celorlalti. De asemenea, pentru tine, jobul este foarte important. Ti-a placut mereu sa te prezinti impecabil in fata tuturor, iar ei sa nu aiba ce sa iti reproseze.
Vrei ca totul sa fie mereu in ordine, "asa cum trebuie" si depui toate eforturile ca sa se intample asta. Daca insa ceva nu merge conform planului, reactionezi destul de impusiv si nu poti intelege ca uneori, lucrurile trebuie sa le iei exact asa cum vin…
 Forma neregulata

Motto: "Granitele nu sunt pentru mine!"

Daca si tu ai desenat forma neregulata de doua ori, inseamna ca esti o persoana caracterizata, din cap si pana in picioare de un spirit libertin si creativ. Esti o persoana originala, care ia mereu in calcul o multime de posibilitati. Pentru tine viata este colorata, in niciun caz rigida. Nu ai idei fixe si orizontul larg deschis catre tot ceea ce poate fi interesant.

Iti place sa faci lucrurile altfel. Altfel decat toata lumea. De multe ori lansezi tot felul de trenduir, mereu vii cu idei noi care sunt foarte apreciate de catre cei care stiu sa intuiasaca valoarea lor. Altii te pot considera chiar, un pic ciudatica, dar chiar e pronlema lor! Ai diverse talente, iti place sa creezi, sa inventezi.

Nu accepti barierele sub nicio forma si preferi mai degraba sa le arati celor din jur ca exista o multitudine de perspective. Iti place sa te distrezi, esti o fire pozitiva si calda. Ceea ce iti aduce popularitate si aprecierea celor din jur.
Imagine: Thomas Hawk






Sunday, November 11, 2012

Licoarea ce ne-ar scapa de cosmarul chimioterapiei


Zilnic, în jurul nostru mor striviţi de necruţătoarea boală canceroasă prieteni, rude sau colegi. Cu toţii îşi leagă speranţele de chimioterapie, metodă terapeutică folosită în lumea întreagă, crezând că această metodă îi va ajuta să scape de cumplitul flagel. Este cutremurătoare suferinţa bolnavilor de cancer întâlniţi în secţiile de oncologie! Am cunoscut atâţia bolnavi de cancer care înfruntă efectele secundare ale acestei terapii, adulată şi dispreţuită în egală măsură...

Uneori, după multă suferinţă, rezultatele chimioterapiei au prelungit viaţa unor bolnavi. Alteori, celula canceroasă hrăpăreaţă n-a mai dat nici o şansă bolnavilor. O alternativă ... După ce ani de zile au spus pacienţilor că această terapie (chimioterapia) este singura cale pentru a încerca să se elimine cancerul, medicii de la Clinica John Hopkins din Statele Unite s-au hotărât să prezinte şi calea alternativă de tratament a cancerului. Într-un studiu, aceşti
temerari specialişti, au prezentat efectele negative ale chimioterapiei. Printre altele, cercetătorii menţioneazăcă tratamentul prin chimioterapie care presupune "otrăvirea" celulelor canceroase cu rată mare de creştere sunt distruse şi alte celule cu creştere rapidă din măduva spinării, tractul gastro-intestinal etc., iar organe importante cum ar fi ficatul, inima, rinichii sau plămânii sunt iremediabil afectate.

Specialiştii renumitei clinici au demostrat că o metodă modernă în lupta cu această cumplită boală poate fi aceea a înfometării celulei canceroase. De aceea medicii au prezentat alimentele care trebuie evitate, tocmai pentru a împiedica celula canceroasă să se multiplice. Dar există un miracol anticancer, păstrat în mare secret.

O sursă de mare încredere, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, ne-a transmis o informaţie care ne-a tăiat respiraţia!

Două ingrediente la îndemâna oricărui bolnav de cancer reprezintă o alternativă sănătoasă la chimioterapie. Timp de trei ani, în America, s-a experimentat un produs natural, foarte simplu şi foarte eficient, pe un lot de 70.000 de subiecţi.

Rezultate remarcabile !

O limonadă a fost administrată bolnavilor de cancer: celor care au făcut chimioterapie, dar şi unui număr semnificativ din lotul martor, care n-a început acest tratament. Rezultatele au fost uluitoare: starea de sănătate a bolnavilor din fiecare grupă s-a îmbunătăţit în mod remarcabil şi boala n-a mai recidivat. În cazul bolnavilor care se temeau că zilele lor sunt numărate, boala n-a avansat şi nu s-au observat metastaze. Tratamentul este benefic şi ca metodă de prevenţie. Preparatul poate să ucidă celulele canceroase şi este de10.000 de ori mai eficient decât chimioterapia. Lămâia are numeroase proprietăţi terapeutice şi studiile au dovedit că modestul fruct este un remediu împotriva cancerului, remediu verificat în diferite forme de cancer. După mai bine de 20 de probe de laborator, realizate începând din anii 1970, frotiurile au arătat că extractul de lămâie distruge celulele maligne în 12 tipuri de cancer, inclusiv cel de colon, de plămâni, de sân, de prostată şi de pancreas. În comparaţie cu produsul Adryamicin, un drog chimioterapeutic, folosit în mod uzual, extrasul din lămâie cu bicarbonat acţionează de10.000 de ori mai bine, încetinind creşterea celulelor canceroase, spun specialiştii. Şi mai uimitor este faptul că limonada aceasta distruge doar celulele maligne, dar nu le afectează pe cele sănătoase. În privinţa bicarbonatului de sodiu, acesta schimbă PH-ul corpului şi se afirmă că este de mare folos în toate formele de cancer.

Mod de preparare

Extrasul de lămâie cu bicarbonat, alternativa naturală la chimioterapie se prepară astfel:

- într-un litru de apă, se fierbe timp de un minut, coaja unei lămâi, apoi se lasă la macerat, de seara până dimineaţa.

- în dimineaţa zilei următoare, lichidul se filtrează.

În acest macerat se stoarce sucul lămâii, se adaugă miere (după gust) şi o linguriţă de bicarbonat. Bolnavii trebuie să consume zilnic un litru de limonadă preparată în acest mod. De asemenea, leacul miraculos se poate administra preventiv, fiind un tonic pentru întregul organism.

O persoană puternică ştie cum să îşi ordoneze viaţa. Chiar şi cu lacrimi în ochi, tot are puterea să spună zâmbind "e în ordine". Schimbarea e pe drum. Domnul vede tristeţea noastra.. Iubeşte, râzi, trăieşte! "Viaţa nu este despre cum supravieţuieşti în furtună, ci despre cum dansezi în ploaie."

Alta licoare care te tine in putere: Usturoi cu lamaie

In vremea faraonului Amenhotep al IV-lea, care si-a luat apoi numele de Akhnaton, la porunca acestuia, a fost elaborata o reteta miraculoasa, dupa care s-a preparat o bautura numita Antica. Oamenii de rind ii spuneau humus, adica pamint, sol. De fapt, licoarea aparuse mai demult, in vremea lui Amenhotep al II-lea. Ea era menita sa ii mentina mereu in putere pe sclavii ce construiau maretele piramide. Bautura aceasta curata bine vasele de singe si asigura o viata indelungata.

Licoarea a fost preparata de preotii egipteni, care cunosteau tainele organismului, plantele - salbatice si cultivate - si toate virtutile acestora.

Preotii foloseau si ei, la rindul lor, aceasta bautura pe care o preparasera, dar in doze mai mici, deoarece ei munceau mai putin decit sclavii de la piramide si, totodata, nu stateau tot timpul in soarele arzator al desertului.

Bautura cu usturoi si lamaie

Licoarea egipteana, care avea si rolul de a mentine si regla echilibrul vitaminelor din organism, a primit numele de Antica, de la cele doua componente: An - usturoi si Tica - lamiie. Cele doua componente asigura toata gama de efecte miraculoase ale acestei
bauturi.

Vitamina A sporeste densitatea si elasticitatea pielii, protejeaza limfa si impiedica transpiratia in exces. Usturoiul, care este bogat in vitamina A, mai contine siliciu, iar acesta are un rol important in reinnoirea maduvei osoase si hematopoeza (fabricarea de globule rosii- tinere). Tot in usturoi se gaseste un element foarte rar, dar extrem de necesar - germaniul. Acesta favorizeaza formarea tesutului muscular.

Prepararea miraculosului remediu

Se folosesc patru lamii maricele, bine coapte, cu coaja subtire si trei capatini de usturoi. Lamiile se spala si se sterg, apoi se stoarce zeama intr-un vas de sticla, foarte curat (borcan). Coaja si pulpa ramase se dau prin masina de tocat si se pun intr-un alt vas (borcan).
Capatinile de usturoi se curata, iar cateii se zdrobesc (ca pentru mujdei). Zeama lamiilor, cojile si pulpa (date prin masina) si mujdeiul de usturoi se pun toate intr-o oala emailata; dupa ce s-au amestecat bine se toarna in oala doi litri apa fiarta si racita. Oala se leaga cu o
bucata de tifon pus in doua si se pune in frigider, pentru 72 de ore.

Nu trebuie sa ne temem ca frigiderul va prinde miros de usturoi - lamiia il va face sa dispara.
Dupa cele trei zile (72 de ore), continutul din vasul emailat se strecoara prin patru straturi de tifon, se pune in doua sticle de cite un litru si se inchid sticlele etans. Licoarea se va pastra la
frigider.

Administrarea acestui leac se va face timp de cinci zile, de cite patru ori pe zi cite 50 ml, cu 30 minute inainte de masa. Apoi se face pauza timp de zece zile, dupa care procedura se repeta. Cura dureaza cinci luni, dupa care se face pauza timp de doua luni. Prin folosirea acestei licori se previne orice raceala, organismul are la dispozitie un excelent tonic (indeosebi primavara). Se recomanda sa fie folosit chiar si de catre persoane perfect sanatoase.

Acest preparat poate fi considerat un remediu universal, deoarece este capabil sa vindece aproape toate afectiunile tractului gastro-intestinal si disfunctiile hepato-biliare (mai putin calculoza biliara si afectiunile de vezica biliara). Preparatul curata rinichii, dezinfecteaza caile urinare, vindeca stenocardia, restabileste inima dupa infarctul de miocard, grabeste resorbtia cicatricelor postoperatorii.

Daca se frictioneaza cu acest decoct radacina parului si se pun chiar comprese, dispar senzatiile de mincarime si matreata. In cazul mirosului neplacut al gurii, se clateste gura cu decoct si se si inghit, 1-2 guri. Preparatul curata intestinul subtire, inlatura avitaminozele si constipatiile. De asemenea, este un remediu in scorbut si in tuberculoze.




Tuesday, November 6, 2012

SFECLA ROSIE - MEDICAMENT DE EXCEPTIE


Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara, in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda.


Mama mea, cand avea 27 de ani, era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei, cand a visat-o pe bunica ei care ii intinda o farfurie cu supa.
- Ia, fetita mea, i-a spus bunica, e supa de sfecla cu usturoi. Mama a povestit visul, bunica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 74 de ani.

Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung.

Putina istorie

Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes.

In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla.
In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla.
In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei.
In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol.

La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi!
Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.

Fisa biografica

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica.
Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei.
In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturi lor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului.
Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism.
Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.


TRATAMENTE INTERNE

* Alcoolism.
Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu sar uri de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool.
Cu 30 de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.

* Amigdalita.
In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla.
O alta metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 ling uri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda.

* Anemie.
Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana.

Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) * Bronsita cronica.
Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici curatate de samb uri si taiate felii.
Se pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de ab uri dupa primul clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata.  Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt.
Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor.

* Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie a uri culara).
Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500- 700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de zahar si o ling uri ta de drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la bauturi le alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie inceput de la zero). Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb, paducel, flori de castan etc.
Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt multe).  Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente.

* Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine.
Se prepara un amestec din cantitati egale de suc uri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese.

* Curatirea sangelui, intarirea imunitatii.
500 g de sfecla si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la racoare.
Se consuma de trei ori pe zi, cate 100- 150 g , timp de o luna.
Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea.

* Depuneri de colesterol, constipatie.
Trei litri de apa rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi.

* Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 strat uri de tifon.
Dupa doua saptamani se strecoara.
Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.

* Disbacterioza.
Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata.
Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o ling uri ta de sare si zahar, 10 boabe de piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla.
Se pastreaza la rece..

* Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 ling uri suc de ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau cate 50 ml suc cu inghitit uri mici, intre mesele principale.

* Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 ling uri de trei ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de paducel.

* Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine. Se tin ingredientele intr-un borcan de 3 l , acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si vajaiturile.

* Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curatate de coaja.
Se pun intr-un borcan de trei litri.
Se toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider.
Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale.

* Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.

* Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa.

TRATAMENTE EXTERNE

* Guturai. Se pun in nas picat uri de suc de sfecla. Pentru cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare.

* Lichen, eczeme, ars uri . Se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme.

* Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesita un complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de masa.

* Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. In acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.

* Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor).


Test de sanatate cu suc de sfecla

Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei.  Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari.
De regula, se stie ca suc uri le de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stari de greata etc.).

Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu.
Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla.
 
Vin tonic din sfecla

In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica generala, care se numeste "7 pahare". Se amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi.
Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.
Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata.
 
SFECLA si CANCERUL

Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul.
Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii.
Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore.

Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana sau lapte prins.
In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea generala de sanatate. Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat.

"Cand dai, la inceput dai din ceea ce ai, apoi, de la un moment dat, dai din ceea ce esti." (Parintele Arsenie Boca)


Sursa: Primit pe mail






Thursday, November 1, 2012

Bolovanul

Autor: Ionel Grama
Conform DEX, hackerul este un spărgător de reţele computerizate, adică un fel de hoţ care îţi intră tiptil în casă şi viaţă, prin intermediul celei mai sofisticate teh­nici pe care o folosim, compu­terul. Dar, dacă vorbim despre nişte hoţi, vă vine să credeţi şi că aceştia pot avea o organizaţie oficială, legală?


Asociaţia profesională de hakeri din Bavaria, Germania, a reuşit să spargă un spyware, creat şi folosit de poliţia locală. Prin acest program toţi utilizatorii de internet erau urmăriţi în mod direct şi continuu. Camere web, microfoane, e-mailuri, fişiere cu texte scrise, sunete, adrese, convorbiri, imagini, totul era sub ochiul atent al poliţiei. Scandalul care s-a declanşat a fost unul de proporţii, dar nimeni nu este sigur că „aplicaţia” a luat sfârşit. Asemenea practici există însă şi la alte „case mari” din lume. În luna iulie 2012, compania Google, care deţine cel mai mare motor de căutare pe internet din lume, a fost amendată cu suma record de 22,5 milioane de dolari. Motivul? Urmărirea utilizatorilor de internet, fără ca aceştia să bănuiască măcar ceva. Specialiştii firmei nu au negat faptul că au practicat această metodă demnă de o democraţie de tip american, dar au oferit o explicaţie absolut… liniştitoare: programul res­pec­tiv a fost activat din greşeală! La data de 19 ianuarie 2012, ziarul The Guardian a publicat o declaraţie a lui Jonathan Powell, fost consilier personal al lui Tony Blair, care a afirmat că Marea Britanie a spionat Rusia în 2006, prin intermediul unui… bolovan. „Bolo­va­nul-spion ne-a pus într-o situaţie jenantă”, a declarat Powell în cadrul emisiunii Putin, Rusia şi Occidentul, difuzată de BBC. Pietroiul respectiv era confecţionat din plastic (foto), în interior avea montate dispozitive de observare-ascultare şi de transmisie date şi era mutat „întâmplător”, din loc în loc, de membrii Ambasadei britanice. Numai că ruşii, hârşiţi şi ei în ale spionajului, au aflat povestea şi au trecut rapid la contramăsuri, însă tot pe blat, să nu se prindă „lorzii“. I-au filmat pe toţi cei care plimbau bolovanul, apoi au supus insolitul obiect unui bombardament cu raze X, ştergând înregistrările de pe circuitele electronice respective. Vladimir Putin, om cu state vechi în munca de spionaj, a emis atunci o lege prin care o serie de ONG-uri au fost închise. „Am văzut că serviciile secrete se folosesc de ONG-uri, pe care le finanţează pe căi ascunse. Nimeni nu poate nega că banii acestora put. Am emis această lege pentru a opri puterile străine să se amestece în treburile interne ale Fede­raţiei Ruse”, a declarat liderul de la Kremlin.
Poate că, uneori, umblând prin prin fişierele calculatorului dvs., aţi dat peste o mulţime de iconiţe, ce poartă cele mai diverse semne. Cu siguranţă v-aţi gândit imediat că în computerul dvs. s-au adunat mulţi viruşi, ce vă vor da serios de furcă. Ei bine, staţi liniştiţi! Adică, nu vă enervaţi, pentru că, oricum, nu aveţi ce să le faceţi! Acele semne extrem de mici, unele aproape invizibile, le-aţi primit de la un server central, la care, fără să ştiţi, aţi trimis răspunsuri prin simpla apăsare a unei taste de pe calculatorul dvs. Ele permit serverului respectiv să vă autentifice, să vă urmărească comporta­mentul, să vă reţină preferinţele. Calcu­latorul, prietenul dvs. căruia îi încredinţaţi o mulţime de secrete, vă trădează, fără nicio remuşcare! Aţi auzit de „web-bugs”? Acestea sunt nişte desene cu mărimea de un pixel, transparente, invizibile. De fiecare dată când navigaţi pe internet, acestea transmit la o bază centrală care vă sunt preferinţele, ce anume vă interesează mai des. Urmarea? Când vă e lumea mai dragă, o reclamă enervantă vă apare pe ecran, încurcân­du-vă treburile. Sunt trimise de cei care v-au urmărit şi care ştiu de acum cam pe unde umblaţi pe net. Există însă şi alte moduri de a da cu bolovani în intimi­tatea noastră (garantată de Con­stitu­ţie!). De la 1 ianuarie 2009, în România se aplică cipuri pe documen­tele personale: cărţi de identitate, carduri, permise de conducere etc. Prin H.G. 1566/2008 s-au introdus paşapoartele biometrice, cei mai mulţi posesori neştiind însă că datele de pe acestea pot fi citite de la distanţă. Tot în 2008 a fost votată Legea nr. 298/2008 privind stocarea informa­ţiilor, prin care operatorii de telefonie mobilă şi internet sunt obligaţi să reţină date despre comunicările electronice făcute de noi. La 4 aprilie 2012, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a prelun­git termenul de stocare de la şase luni la un an. Aveţi ceva de comentat? Ar fi cazul să vă abţineţi, pentru că ai noştri (ca brazii) nu au făcut decât să dea în noi cu un alt bolovan, mai mare, respectiv cu Directiva Uniunii Europene privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furni­zare de servicii de comuncaţii şi internet. Ei, aţi înţeles cum stă treaba cu „bolovanul” lui Putin? Dacă da, atunci… mucles, că nu se ştie ce aveţi în jur!

Saturday, October 20, 2012

Oameni care traiesc fara mancare - autotrofii

AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apa
Zeita Amba sau Durga
- In lume exista peste 3000 de oameni care traiesc fara sa consume hrana solida, multi dintre ei si fara sa consume lichide. Sunt numiti "autotrofi", o denumire data organismelor capabile sa transforme energia solara in hrana, prin fotosinteza.
Numai ca specialistii nu pot explica mecanismul prin care autotrofii umani supravietuiesc -

Zeita Amba si hrana divina

Indianul Prahlad Jani are 83 de ani, dar nu a mai mancat si nu a mai baut nimic de la varsta de 8 ani, cand, spune el, a fost binecuvantat de Zeita Amba. Jani este numit Mataji - un adept al Zeitei Mama a Tuturor, Amba sau Durga, foarte populara in Gujarat, locul lui natal.
Zeita este o aparatoare a razboinicilor, dar cea mai importanta functie a ei este de a aduce si de a mentine fertilitatea terenurilor agricole. Ea aduce ploaia binecuvantata care uda ogoarele, hranind pamantul. De aceea si Mataji Jani este convins ca pe el il hraneste Amba cu apa divina, tinandu-l in viata.

In 2010,
Jani a fost supus unei atente supravegheri medicale, la Spitalul Sterlin din Ahmedabad. Timp de zece zile, o echipa formata din 30 de medici specialisti i-au monitorizat functiile vitale. Rezultatele i-au naucit, desi in India sunt multi yoghini care fac tot felul de demonstratii ce anuleaza legile fizicii, dar si pe cele fiziologice. Lui Prahlad Jani i s-a interzis sa faca baie, stiut fiind ca apa hidrateaza si prin piele.
Oamenii normali pot trai fara apa doar trei, patru zile, dar cu urmari uneori foarte greu de ameliorat. Jani nu a avut nici o complicatie. In ciuda faptului ca nu consuma nici un mililitru de lichide, urina se forma in vezica, dar, cu totul inexplicabil pentru medicii care l-au asistat, era absorbita ulterior de peretii vezicii. Cat a durat experimentul, Jani nu a mancat, nu a baut si nici nu a avut necesitati fiziologice.
Mataji Jani
Insa functiile organelor interne nu s-au modificat in nici un fel si nu a manifestat nici o afectiune. Prahlad Jani este un om sfant, care traieste ca un pustnic, intr-o pestera, de la varsta de 8 ani, cand i s-a aratat Zeita Amba. El sustine ca este hranit cu apa divina printr-o gaura in bolta pesterii, si ca nu a simtit niciodata nevoia de a manca, de a urina sau defeca. Nu incearca sa explice in nici un fel conditia sa, lasandu-se total in grija zeitei protectoare, pe care o slujeste cu rugile sale si meditatii zilnice.
Dr. G. Ilavazahagan, directorul Institutului Apararii Nationale din India, care a participat la examinarea lui Jani, nu intelege cum un om poate supravietui in intregime ca o planta. "Pare evident ca mai exista o sursa de energie care poate fi procesata de corpul uman, in afara caloriei, dar va dura pana o vom descoperi".

"Fenomenul HRM"

Hira Ratan Maneck, in varsta de 67 de ani, este tot din India . Este inginer si a renuntat la mancare in mod deliberat, in urma cu opt ani, vrand sa demonstreze ca organismul uman are mai mult de suferit prin consumul de mancare solida, decat prin nealimentare. Ratan se hraneste cu apa, sucuri si energie solara.
Hira Ratan Maneck
Invitat de specialistii NASA pentru un studiu, a trait doar cu apa si absorbtie de energie solara, pe toata durata supravegherii, timp de 130 de zile. Nestiind cum sa denumeasca procesul prin care supravietuia, specialistii NASA l-au numit "fenomenul HRM", de la initialele subiectului.

Ratan a incetat sa consume hrana solida dupa un pelerinaj in Himalaia. "In fiecare dimineata, statea la soarele ce rasarea, cate o ora, fara sa clipeasca", spune sotia sa, Vimla.
"Acesta era meniul principal. Ocazional, mai consuma cate o cafea, ceai sau alte lichide". Ratan crede ca aceasta metoda reda corpului abilitatea naturala de a trai, fara sa fie ingreunat de toxinele generate de hrana solida. "Si creierul se simte mai bine astfel hranit", spune Ratan. "Este o metoda straveche, practicata de ascetii Hindu si Jina. Este chiar demonstrabila stiintific".

Mic dejun cu soare

Ceea ce s-a si facut. In urma unor cercetari efectuate de "British Royal Medical Institution", s-a constatat ca, intr-adevar, energia solara este ideala pentru viata. In prezent, se face o publicitate negativa Soarelui, din cauza exploziilor solare, care afecteaza tehnologia, in primul rand. Dar, din punct de vedere al vietuitoarelor, mult mai multe efecte negative sunt cauzate de lipsa expunerii la soare. Dimineata, la rasarit, soarele este o adevarata hrana energetica.
"Consumand legumele care sunt dependente de energia solara, ca sa se dezvolte, oamenii traiesc, practic, dintr-o sursa indirecta de energie solara", este de parere Ratan. "Noi ne hranim cu ceea ce a fost deja procesat de plante. Trebuie sa reinvatam sa absorbim energie solara din sursa directa".
Metoda lui Ratan de a "gati" energia  solara e simpla: incepi prin a privi cateva secunde la soarele care rasare dimineata; treptat, se prelungeste sedinta pana la 30 de minute. Cand se ajunge la 15 minute de privit soarele diminetii, deja se diminueaza necesitatea de a manca. La 30 de minute, creierul dezvolta capacitatea de a stoca energia solara si de a o transforma in energia necesara activitatilor umane.
O plimbare de 40 de minute, cu picioarele goale in soarele diminetii, incarca "bateriile" umane si inlatura orice afectiune psiho-somatica. Cel mai important, spun ascetii indieni, este faptul ca se formeaza in jurul trupului o coroana de energie, care alimenteaza organismul toata ziua. Cu cat aceasta coroana este mai puternica, riscul de imbolnavire scade, pana la a fi eliminat definitiv.
Solarian
Neurofizicianul Sudhir Shah, care i-a monitorizat si pe Jani, si pe Ratan, in cursul unui experiment ce a implicat mai multi subiecti, desfasurat la Health Care International Multitherapy Institute, nu poate da o explicatie stiintifica fenomenului. "I-as spune, mai degraba, "adaptarea cronica" a unui organism la conditii vitrege impuse.
Astfel, organismul isi reduce voluntar necesarul de energie, pentru a procesa reactiile chimice, fenomen ce intervine cam dupa a 16-a zi de post a ascetilor. Organismul slabeste dramatic, chiar si 40 de kilograme in 200 de zile, dar, in ciuda asteptarilor medicilor, nu se observa nici o dereglare a functiilor vitale.
Dupa acest "hop", organismul se adapteaza. Este posibil si sa se activeze acel lob temporal unde credem ca s-ar afla sediul celui de-al saselea simt, responsabil de proprietatile parapsihice. Celelalte parti ale creierului, inclusiv hipotalamusul, glanda pituitara si medulla oblongata, nu sufera nici o modificare".

Ratan, practicant jainist, este ferm convins ca procentul foarte mare de functii ale creierului inhibate la oamenii ce consuma hrana solida se activeaza cu hrana solara. Si ceea ce resimte imediat orice subiect care renunta la hrana solida este inclinatia spre sfere spirituale, uitand de grijile materiale.

Organismul uman este dotat ca si plantele

In conditii de experiment similare, la unii subiecti s-a constatat o scadere dramatica a nivelului de zahar in sange, pana la limita de risc letal maxim, dar ascetii nu prezentau nici un simptom. Ratan nu a mancat si a baut doar apa fiarta, in timpul zilei, pe durata experimentului, ce a durat 200 de zile, dar, in viata de zi cu zi, consuma noua tipuri de lichide, pe langa sedintele solare.

Un grup de calugari jainisti, care fac parte din Societatea Energiei Solare, s-au supus testarilor medicilor pentru a demonstra ca postul ascetic regleaza tensiunea, pulsul, sistemul urinar, sistemul digestiv, sistemul circulator, practic, toate functiile organismului si ale creierului in special.
Medicii se straduiesc acum sa dezvolte o strategie de vindecare a anumitor boli prin post, o metoda practicata de animale, care cand se imbolnavesc renunta la mancare si reduc consumul de energie, dormitand tot timpul.

Un studiu de nutritie destul de recent arata ca vitamina B12, absolut necesara organismului uman, se regaseste doar in hrana de origine animala, deci vegetarienii n-ar putea sa supravietuiasca doar cu legume. Si totusi, in organismul autotrofilor se gaseste, inexplicabil, o cantitate suficienta de B12. Continuand cercetarile, s-a descoperit ca in intestinul uman exista o bacterie care genereaza componentele vitaminei B12.
Un alt studiu a aratat ca intestinul uman este capabil sa produca o bacterie ce intra in compozitia aminoacizilor, deci omul este dotat cu o microflora capabila sa-l intretina, fara aport din afara. Pana la urma, mitologiile care vorbesc despre cei dintai oameni, ce nu consumau hrana solida, se vor dovedi a fi fost adevaruri demult uitate.

A renuntat la pizza pentru... nimic

Dar nu numai indienii, practicanti ai unor culte diverse, pot deveni autotrofi. Doctorul Michael Werner, din Brunswick, specialist in chimia cancerului, traieste de patru ani doar cu hrana solara. Werner are 60 de ani, alearga in fiecare dimineata peste trei kilometri, apoi ia micul dejun cu sotia sa, Angelica. Ea mananca
destul de consistent, el bea doar o ceasca de cafea.
La serviciu, are un program incarcat, dar tot isi face timp si pentru o partida de tenis, sportul lui preferat. Dupa ce se intoarce acasa, cei trei copii, fiecare cu problemele lui, il tin ocupat. Viata lor pare absolut normala.
 Doctorul Michael Werner
Asa si este, doar ca Angelica nu trebuie sa gateasca pentru Michael. Deloc.
Michael Werner n-a mai consumat hrana solida de la Revelionul din 2001, cand a mancat o uriasa portie de salata de cartofi si o bucata mare de tort, dupa care i s-a facut rau. A fost doar o indigestie, dar Michael, doctor in chimie, s-a hotarat sa renunte la mancare. A citit, s-a informat, dar ideea i-a dat-o o prietena de familie care experimenta hrana solara, renuntand la mancarea solida.
Treptat, Michael a trecut si el pe hrana solara. I-au trebuit doar trei saptamani sa se adapteze la noua conditie, care ii confera infinit mai multa vitalitate. "E prana din textele sfinte, ki-ul cosmic, energia ideala!", spune Werner. Dieta lui zilnica este formata din patru cesti de cafea si doua sucuri de fructe naturale, plus, ocazional, un pahar de vin.
In rest, ...soarele diminetii. "Sunt o persoana absolut normala, fericita si in deplinatatea sanatatii", spune Werner. "Inainte eram dependent de pizza, eram supraponderal si ma simteam epuizat dupa o zi de munca. Multi colegi doctori mi-au spus ca e o nebunie ceea ce incerc sa fac. La un moment dat, chiar mi-au recomandat sa vorbesc cu un psiholog".

Foamea din minte

Adevarul este ca transformarile care se produc in primele 21 de zile par ingrijoratoare, mai ales slabirea dramatica si aspectul de "pruna uscata" al pielii. Dupa care organismul incepe sa proceseze noua dieta. Nu toti reusesc sa se adapteze. "Cei mai multi dintre cei care renunta o fac pentru ca nu reusesc sa-si scoata foamea din minte", spune Werner.
Ca specialist in reactii chimice, a observat ca organismul capata o rezistenta uluitoare si o putere de regenerare mult mai mare decat inainte, fapte dovedite de el prin analize si radiografii. Sistemul imunitar pare o reduta de necucerit. Doarme doar cinci ore pe noapte, suficient cat sa se odihneasca pe deplin.
O alta functie care a suferit modificari considerabile este memoria, care acum pare un "stick" modern, cu o capacitate de stocare uriasa. Cand reporterii l-au intrebat daca dieta sa nu e cumva o forma de anorexie, dr. Werner a raspuns prompt: "Eu nu mananc, pentru ca imi iubesc corpul, nu pentru ca-l urasc! Si asta schimba toate reactiile din organism, fiind un catalizator".

Dr. Werner nu lipseste de la mesele copioase date de prietenii de familie, desi nu simte nevoia sa consume nimic. Mintea lui nu mai are nici o relatie cu hrana solida. Corespondeaza cu vreo 30 de oameni care se supun voluntar aceluiasi regim. Foarte invocat este si numele lui Wiley Brooks, cel care in 1983 a infiintat, in America, "Institutul Celor ce se Hranesc cu Aer".
Din pacate, a fost surprins cand tocmai ingurgita o placinta de pui, dupa ce sustinuse in public ca nu consumase hrana solida de 19 ani! De atunci, multi dintre cei care traiesc cu aer sunt supusi unor teste de control.
In 1999, o alta adepta renumita a dietei cu aer, australianca Ellen Greves, a picat testul medicilor, dupa numai patru zile de hrana solara. Sanatatea ei s-a deteriorat atat de sever, incat medicii au pus capat testarii. Dr. Werner a participat insa la doua experimente, de cate zece zile fiecare, si a reusit cu succes sa demonstreze ca prana este hrana ideala.

De ce exista foamete in Africa ?!

Problema pe care o ridica acesti oameni nu este una usoara. Cum reusesc ei sa traiasca si sa fie sanatosi, cand in lume exista tari unde oamenii mor literalmente de foame, mai ales in Africa , unde, se spune, soarele este mai stralucitor?!
Si pentru aceasta problema, dr. Werner are un raspuns, dar nu o explicatie: "Mor de foame, pentru ca sunt convinsi ca asta se intampla daca nu mananca. A trai cu energie solara este un concept pe care creierul, in primul rand, trebuie sa si-l insuseasca. Sunt convins ca metoda folosita de noi ar salva omenirea de la foamete, dar nu cred ca omenirea este gata sa treaca la acest mod de viata, care este foarte spiritual.
Eu, personal, n-as indrazni sa sfatuiesc pe nimeni sa faca ceea ce fac eu". Chiar si el, care si-a "calit" creierul, mai pofteste uneori la pizza si ciocolata. Si chiar vrea sa-si satisfaca pofta, dar imbucatura i se opreste in gat. "Mentalitatea omului guverneaza. E cel mai aprig razboi s-o invingi!".

Expertii nutritionisti nu accepta aceasta idee si au si ei dreptatea lor. Cum ai putea, de exemplu, sa convingi copiii ca pot trai cu soare si aer?! "Poti sa tii un bebelus in soarele diminetii cat vrei, dar, daca nu-l hranesti, va muri", spune dr. Helmut Oberritter.
"Numai plantele traiesc cu hrana sintetizata din energia solara, dar vorbim de alt regn". Admite, totusi, ca cei care se hranesc ca dr. Werner au o mentalitate aparte, dar cum poate aceasta mentalitate sa-i tina sanatosi, fara sa se hraneasca cu mancare solida, nu poate explica stiintific.
"Sunt inclinat sa cred ca acesti oameni fac parte dintr-o alta rasa umana, foarte restrictiva, care a fost in trecut si a lasat mostenire anumite gene, pe care, cu metodele din prezent, inca nu le-am detectat", spune dr. Oberritter, mai in gluma, mai in serios. "In orice caz, sistemul prin care autotrofii umani supravietuiesc este prea complicat sa se fi dezvoltat intr-o scurta perioada de timp".

Alaptare pana la 7 ani, apoi... soare

Si in Rusia cea plina de cercetatori ai fenomenelor neobisnuite se gasesc autotrofi. Avand o tara greu de hranit, conducatorii au finantat multe studii de nutritie, insa doar filosofii au reusit sa se apropie de "fotosinteza" autotrofilor.
Verdanski, de exemplu, era convins ca omul este o fiinta energetica si trebuie sa fie capabil sa se hraneasca doar cu energie din spatiul cosmic. In Rusia, exista un grup de autotrofi, care se intalnesc cu regularitate la Muzeul Konstantin Vasiliev din Moscova. Acestia cred ca au descoperit si solutia pentru copiii autotrofi.
Zinaida Baranova
"Un copil trebuie alaptat pana la varsta de 7 ani, dupa care este perfect capabil sa devina autotrof", spune Zinaida Baranova, din Krasnodar, cea mai renumita dintre acestia. "Mama, chiar daca nu consuma hrana solida, are suficient lapte pentru a hrani copilul pana la 7 ani".
Zinaida a lasat clar sa se inteleaga ca exista femei din grupul lor care au facut acest experiment. Zinaida s-a supus testarii sub supraveghere medicala. Cercetatorii de la Institutul Bauman au constatat ca varsta biologica a femeii pare a fi de 20 de ani, desi e trecuta de 65. Explicatia: ea nu consuma hrana solida de peste patru ani.
"Organele ei parca s-au regenerat", a constatat profesorul Spiridonov. Inainte de a renunta la mancare, avea chiar si o boala cronica, la stomac, plus diverse simptome specifice varstei. Acum nu mai are nimic. Nu i-a fost usor sa se adapteze la dieta cu aer. A suferit de epuizare, avea crampe si gura uscata. Starea de bine a inceput sa se instaleze dupa o luna.

Biologii sustin ca orice organism viu are nevoie de energie ca sa supravietuiasca. Plantele, prin fotosinteza, proceseaza energia solara. Mai sunt organisme care isi procura energia din anumite reactii chimice proprii, dar ambele procese necesita enzime sofisticate. Omul nu are asemenea enzime, deci ar trebui sa nu supravietuiasca fara mancare. Totusi, peste 3000 de oameni dovedesc contrariul!


Sursa: Anatol Basarab

Sunday, October 14, 2012

Cineva ne ucide istoria…

"În Europa de Vest nu se cunoaste istoria României si cei care o viziteaza acum vãd sãrãcia materialã de astãzi, si nicidecum milenara ei bogãtie culturalã si spiritualã. In plus, propaganda maghiarã din SUA se bazeazã pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteazã edituri si opinii la Bucuresti, în timp ce în Elvetia am auzit de la un doctor în istorie (la Geneva, în iunie 1999) cã Transilvania a apãrut în secolul XIII si de la un ambasador francez în România (la Lausanne, în noiembrie 1998) cã poporul român a dispãrut timp de 1000 de ani ca sã reaparã, ca prin miracol, în secolul XIV !
Cu toate acestea, nimeni nu mentioneazã cã cea mai veche scriere din Europa a fost atestatã arheologic in 1961, tot în Transilvania, in satul Tãrtãria, pe râul Mureș, în judetul Alba, de cãtre Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afarã de România, Tãblitele de la Tãrtãria, datate 5.500 î.e.n., au fãcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Desi românii stiau sã scrie acum 7500 de ani, acest detaliu esential nu este nici în ziua de azi, dupã mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului românesc si nu apare în manualele de istorie.

Ce ne spun specialistii din România ? În 1998 s-a publicat « Istoria României » (Editura Enciclopedicã , Bucuresti) de cãtre un colectiv academic sub conducerea unei « autoritãti în materie », Prof. dr. Mihai Bãrbulescu, culmea culmilor, de la aceeasi Universitate (din Cluj), care nu spune ca Profesorul Vlassa a descoperit Tãblitele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tãblitele de la Tãrtãria sunt mentionate cu semnul întrebãrii într-o foarte scurtã frazã, fãrã nici un comentariu: « Într-o groapã de cult de la Tãrtãria, s-au gãsit (…) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere ?), cu analogii în Mesopotamia.»
Dar Dl. Bãrbulescu nu-si aduce aminte oare cã scrierea proto-sumerianã apare cu 1000 de ani mai tîrziu si cã cea cicladicã, proto-greacã, dupã 3000 de ani ? El a uitat cã metalurgia în Europa apare tot în Transilvania, în jur de 3500 î.e.n. ? Cã tracii sunt primul mare popor indo-european care intrã în Europa tot în jur de 3500 î.e.n., cu mai mult de douã milenii înainte ca celtii, etruscii, romanii, germanii, sau slavii sã aparã pe harta Europei ? Si cã tracii ocupau tot teritoriul intre Muntii Ural si Tatra de la est la vest si de la Marea Balticã la Dunãre si Marea Neagrã de la nord la sud ?
De asemenea, si în acelasi context, nici un specialist în istoria României nu atrage atentia asupra altui “detaliu” primordial, si anume cã limba traco-dacicã este cu mii de ani anterioarã latinei (care apare abia în secolul VI î.e.n.) si cã, în consecintã, limba românã nu se trage din latinã, pentru cã, desi din aceeasi familie, existã istoric înaintea latinei, deci este o limbã proto-latinã. Latina se formeazã din etruscã si greacã, care, desi amîndouã indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician, rãspîndit în lumea mediteranã a epocii. În plus, estruscii ei însisi erau o bransã a celtilor, coborâti în sudul Alpilor în jur de 1200 î.e.n. La rîndul lor, celtii erau o bransã a tracilor care migrau spre vestul Europei, si erau numiti ca atare, adicã traco-iliri pânã în secolul VI î.e.n., când se deplaseazã din Noricum (Austria) spre Alpii elvetieni, unde se numesc helveti.
Atâtea detalii ignorate despre originea, continuitatea, si însãsi existenta poporului român dau de gândit. Cine schimbã si interpreteazã istoria României?
În mozaicul de limbi si popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelasi teritoriu, si o scriere de 7000 de ani, sunt românii de azi. Transilvania nu a fost maghiarã si nici nu putea fi când strãmosii maghiarilor de azi locuiau în nordul Mongoliei, sursã turco-finicã nu numai a ungurilor, dar si a bulgarilor (care nãvãlesc în România si în teritoriile Bizantine din sudul Dunãrii în secolul VI), a turcilor si a finlandezilor din zilele noastre. Hunii pãtrund în Europa pânã la Paris, Roma si Constantinopole sub Atila în secolul V, dar se retrag spre Ural pânã în secolul IX, când nãvãlesc din nou în Panonia, teritoriu ocupat la acea datã de daci liberi (80%) amestecati cu slavi (20%).
Poporul si limba dacã sunt deci cu mult mai vechi decât poporul roman si limba latinã, dar cele douã limbi erau foarte asemãnãtoare, si de aceea asimilarea s-a fãcut atât de repede, în câteva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mãrii Negre, nu numai cã a învãtat daca imediat, dar în sase luni scria deja versuri în limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Muntii Apuseni, a avut ca scop precis aurul pe care Împãratul Traian (de origine ibericã) le-a dus la Roma ca sã refacã tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, dupã cãderea Constantinopolului sub turci în 1453, tributul plãtit sultanilor otomani va fi tot în aur, în formã de “techini”. Si tot în aur se plãtesc în ziua de astãzi anumite interese în România, dupã ce tezaurul national de 80 tone-aur a fost vîndut de Ceausescu la licitatie în Zürich si cumpãrat de Banca Angliei.
Cele cateva milioane de români din afara României înteleg si simt acum, mai bine ca niciodatã, sensul versurilor transilvane “Muntii nostri aur poartã, Noi cersim din poartã-n poartã!”
În aceeasi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), în timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane si a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura si civilizatia europeanã si-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole în 330, când Bizantul devine capitala Imperiului Roman. Desi se studiazã istoria si limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat “barbar” si “incult”. Nici un istoric elvetian nu a fost capabil sã-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici mãcar Ana Comnena !
Nimeni nu cunoaste aici cultura si civilizatia Bizantinã, religia ortodoxã (“ortodox” este în limbile occidentale un termen peiorativ), si cu atât mai putin istoria si traditia românã. Faptul, esential, cã analfabetismul nu exista în Bizant, dar exista în Europa de Vest în aceeasi perioadã este si mai necunoscut. Academiile “pãgâne” (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate închise în secolul VI, iar când în cele din urmã universitãtile au început sã aparã în Occident în secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Romanã si studiau teologia. Numai cãlugãrii si clericii stiau carte, se îmbogãteau prin exproprierea de pãmânturi în favoarea mânãstirilor, si luau puterea în toate tãrile vestice, prin misionarism si prozelitism la început (prin teroare si Inchizitie mai târziu), pânã în secolul XI, când ultimul tinut liber, al vikingilor din Scandinavia, cade sub puterea Romei Papale.
Renasterea italianã apare ca o consecintã clarã si directã a cãderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea în masã a savantilor Bizantini cãtre Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeste 5000 de savanti exilati din Bizant într-un singur an la Florenta, acolo unde în curând vor scrie Petrarca, Dante si Boccacio, si unde vor picta Michelangelo si Leonardo da Vinci.
Între timp, cultura Bizantinã este pãstratã si cultivatã în tãrile Române (de exemplu la Putna), care nu numai cã îsi pãstreazã autonomia fatã de Imperiul Otoman, plãtind-o în aur – ca de obicei -, dar voevozii români trimit anual aur în Grecia pentru a sustine mânãstirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos).
În Occident, o scurtã istorie a României apare în 1943, scrisã de Mircea Eliade în englezã la Lisabona si publicatã la Madrid (“The Romanians, a Concise History”, Stylos, Madrid, 1943), si republicatã peste alti 50 de ani în România (“The Romanians, a Concise History”, Roza Vânturilor, Bucuresti, 1992). În timp ce prima istorie serioasã a Bizantului apare, tot în englezã, de abia în 1988 (Lord John Julius Norwich, “A Short History of Byzantium”, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toatã bunãvointa lui de a reabilita “misterioasa” istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici mãcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv cã nu stie greaca, nici veche nici nouã.
În final, se pune întrebarea de ce nouã milenii, atestate arheologic, de civilizatie neîntreruptã pe teritoriul României sunt ignorate nu numai în Europa de Vest dar si în România ? Cu ce se ocupã istoricii români ? Si reprezentantii României peste hotare? Cine promoveazã cultura milenarã a României ? Dacã dentistii, si nu profesorii de românã, vor sã facã scoli în românã la Geneva, sã nu ne mirãm dacã profesorii vor deschide în curând cabinete dentare în acelasi oras.*
În 1996, când am fost la Bucuresti pentru a face cercetãri în mitologia tracicã la Academia Românã, spre uimirea mea, mi s-a pus întrebarea de ce mã intereseazã tracii si dacii, când acesta era subiectul de predilectie a lui Ceausescu**, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. La rândul meu, mã întreb ce conteazã 50 de ani de comunism în comparatie cu cele 9 milenii de istorie româneascã ?"

Prof. dr. Maria-Luminita Rollé, Universitatea din Edinburgh, Academic Consultant in European Mytholgy

Sursa: Daniel Roxin

Friday, October 12, 2012

O scrisoare a unei adolescente


"Unde este Dumnezeu, mama? Unde este Dumnezeu, tata?
Nu vedeti ca innebunim fara El?"
( scrisoare de adio)
„Salvati sufletele noastre", S.O.S….., asa a indraznit sa scrie cineva pe peretele closetului de la liceu (printre toate celelalte porcarii sexuale)... Da, acesta e strigatul meu nerostit, poate strigatul generatiei mele, innabusit in inimile noastre, sub mormanele de gunoi ale vietii de zi cu zi, de chistoace si sticle goale, de prezervative si seringi; de decibelii muzicii date la maxim, de buzele si corpul celui imbratisat nu din dragoste (ce e aia, poate ca nu stiti nici voi!), ci din disperarea aceea scarboasa a batranilor neputinciosi, de a nu fi singuri! Da, acesta e adevarul nostru, partea cea nobila si frumoasa din noi, si nu putem sa-l scriem decat pe peretii veceului!
De cate ori deschidem gura sau intindem mana catre voi ne tratati ca pe niste cersetori: ne dati repede bani sau dulciuri sau toale ca nu cumva sa ne iasa de pe buze strigatul acesta periculos care v-ar pune in cea mai jenanta postura din viata voastra, aceea de a nu sti pentru ce traiti sau care e sensul vietii la care ne-ati chemat, nascandu-ne; ori ca nu cumva mana intinsa sa cerseasca Adevarul pe care nu-l cunoasteti, asta fiind maximum de onestitate de care sunteti in stare, pentru ca in rest ne mintiti fara probleme… De fapt, ne umpleti si noua farfuriile, cu ceea ce curge din televizoare…
Ne dati bani si o rupeti la fuga sa faceti altii, lasandu-ne singuri cu cel mai viclean dintre monstrii acestei lumi: Banul. Parca el ar fi nu numai stapanul vostru ci si copilul vostru: de multe ori ma intreb daca voi faceti bani pentru mine sau eu m-am nascut ca sa dati un sens nobil sclaviei voastre… Desi nu suntem bogati, nici bancheri, nici afaceristi, in casa noastra se vorbeste mereu numai despre bani… Si cand mi-i dati o faceti cu satisfactia celui care si-a implinit deplin datoria sa, sfanta, de parinte…
Poate ca deja nu mai stiti sa faceti altceva. Cand erati tineri v-ati vandut sufletele Banului, ati acceptat viata pe care o da Banul, in locul celei pe care o da Dumnezeu; si viata pe care o da Banul e o moarte travestita, asa cum iubirea pe care o da banul e prostitutie…
Cand voi v-ati vandut sufletele ne-ati vandut si pe noi, chiar daca nu eram nascuti. Caci vanzandu-va ati facut din lume o piata de suflete…
Stiu, dupa ce veti citi aceste randuri va v-a parea rau ca nu m-ati avortat…
…desi majoritatea timpului mi-l petrec, ca un avorton, pe net, cautand acolo ceea ce nu mai gasesc in lumea voastra: o bucatica de viata proaspata, cinstita, care sa poata fi traita ca un om, nu ca o masina. Dar si acolo nu-s decat alti disperati ca mine, care ajungem sa muscam unii din altii, pentru ca si net-ul e pustiu ca si vietile voastre, dar cel putin nu doare ca minciuna care vine de pe buzele parintilor tai… Adeseori stau minute in sir privind lumina monitorului, simtind radiatiile ecranului ca o mangaiere rea, otravitoare… dar vadit rea si otravitoare, nu ca mangaierea involuntara pe care mi-o dati punandu-mi bancnotele in palma….
Oare de ce am ajuns noi, adolescentii de azi, sa spunem ceea ce simtim si gandim doar in scrisorile de ramas bun ale sinucigasilor? Nu mai e loc pentru Adevar in aceasta lume? Adevarul nu e bun decat pentru a muri?...
Ma doare pana la os tot ceea ce va scriu, fiecare cuvant si fiecare virgula… Pentru ca si aceasta e o scrisoare de ramas bun…
Am ajuns niste prefacuti care abia asteapta pauzele ca s-o zbugheasca printre blocurile din jurul liceului, acolo unde am ascuns o sticla de bautura si un pachet de tigari, unde dansam si radem si ne sarutam cu patima unui protest, scandalizandu-i pe locatari… Si ei, saracii, se tem de noi, nu ne spun nimic, le e teama ca o sa-i caftim cand vor iesi sa duca gunoiul…. Le e frica de pumnii nostri, pentru ca nu ne-au luat niciodata povara neagra din suflete… De fapt, sunt si unii care ne injura si ne alunga, cu acordul tacit al batraneilor fricosi de la ferestre, care parca toata viata n-au invatat nimic altceva decat sa-i alunge pe altii din sufletul lor…ca sa nu puna in pericol amarata lor de viata… pe care n-as primi-o nici de pomana!
Voi ne dati bani stiind ca noi ii cheltuim pe bautura, droguri si sex protejat ( care va protejeaza de fapt pe voi de „complicatii", de efectele nedorite ale vietii moderne, civilizate!). Parca ati investi intr-un serviciu de deratizare care va scuteste de noi si de problemele noastre sufletesti ca de sobolani si gandaci de bucatarie… Imi dau tot mai mult seama ca voi aveti nevoie de industriile divertismentului mai mult decat noi: caci ce v-ati face voi, parintii, daca intr-o zi cand s-ar lua curentul, ar trebui sa tineti loc de calculator, televizor, bar si prieten la un loc? N-ati fi cu totul depasiti? Ati mai zambi asa frumos, relaxati, ca atunci cand ne dati bani ca sa iesim in oras?...
Iata! Nici macar nu indraznim sa indreptam catre parintii nostri strigatul nostru de ajutor… Iata, ca nu credem in voi… Unde e dragostea care ne-ar fi dat aceasta credinta ? Ati vandut-o demult pe confort, pe gresia si faianta din baie, pe masina noua din garaj si pe toate celelalte fleacuri pe care mi le bagati in ochi ori de cate ori simtiti in mine revolta… Si ce ma doare cel mai tare: nu vreti de la mine decat un singur lucru: sa ajung la fel ca voi! Pentru asta ma platiti si-mi ingaduiti toate!
Voi nu va puteti salva nici pe voi insiva… Nici societatea, nici scoala, forme de senilitate consfintite prin vot o data la 4 ani…
Numai Dumnezeu ne-ar putea scoate din toata farsa asta tembela si murdara…Dar El…unde este?
Unde este Dumnezeu, mama?
Unde este Dumnezeu, tata?
Nu vedeti ca innebunim fara El?
Nu vedeti ca banii pe care ni-i dati sunt bani de inmormantare a sufletelor noastre?
Nici profa de religie nu-L cunoaste pe Dumnezeu… Stie doar sa mute piesele unui muzeu religios din magazie in sufletele noastre… Ne mai atarna, in „colierul" disperarii noastre, un bolovan pe care scrie religie…
O colega satanista m-a invitat sa ma alatur grupului lor… Am refuzat-o…. Oricum viata noastra obisnuita semana cumplit de mult cu ritualul si cultul lor: presupune respingerea, hulirea, batjocorirea si uciderea a tot ce este curat si nobil in noi ca sa ne accepte… Cine?!
De aceea si ea si „tovarasii" ei se simt in aceasta lume ca pestele in apa si ceea ce pentru mine este dureros, pentru ea este placut….Practic ea imi cere sa ma bucur de rau, de absurdul in care ne cufundam tot mai mult… de anormalitatea relatiei noastre…
Dar prefer sa mor decat sa accept asta…
………………………………………………………………………………………………
Dragii mei, scumpii mei parinti!
Acestea ar fi trebuit sa fie ultimele mele cuvinte…
Pregatisem totul, in detaliu… Cand a sunat Ana si mi-a zis sa mergem la manastire… Am refuzat si m-am dus sa ma culc; dar stand in pat m-am gandit ca daca tot m-am hotarat sa mor, ce mai conteaza? Daca cineva m-ar face sa ma razgandesc, inseamna ca hotararea mea e o iluzie, inseamna ca mi-e frica, inseamna ca nu fac decat sa spun cuvinte goale, sa-i mint pe toti ca sa ma dau in spectacol, si in cel mai scarbos, acela de a cersi atentie cu moartea ta…
Cand orice ai face si tot nu esti bagat cu adevarat in seama, nu-ti mai ramane decat moartea: stii ca la inmormantare vor fi sentimente adevarate, ca vei fi plans si regretat asa cum nu ai fost niciodata, STII CA ATUNCI VEI AVEA VALOAREA PE CARE O MERITA ORICE OM DE PE PLANETA ASTA CAND ESTE IN VIATA,  mila aceea esentiala care, oricat de cazut ai fi, te impinge sa te agati de viata… Stii ca oamenii de langa sicriul tau se vor fi trezit cu adevarat, ca te vor privi si-ti vor vorbi din inima… DIN INIMA…DIN INIMAAAA!!!!!!!!.....
Asta am gasit la manastire, mama si tata: propria INIMA!
Ma dusesem sa daram ultima reduta a vietii, ma dusesem sa infrunt si ultimele argumente ale sufletului, cele religioase… M-am dus cu o hotarare furioasa…
Am intrat in chilia unui calugar subtire si palid, care privea in podea ca si cum ar fi urmarit o furnica prin microscop… Mi-a facut semn cu mana sa ma asez pe un scaun, apoi s-a asezat si dansul…
Au trecut cateva minute pana cand sa-mi dau seama ca tacerea lui e mai puternica decat furia mea, si viata din trupul acela numai piele si os, inmiit mai tare decat lumea plina de disperare si ipocrizie din care veneam… Incet-incet, fara un sunet, inima mi se dezgheta: frigul din ea se evapora ca si cum suflarea calda a cuiva ar fi cuprins-o, ca si cum un suflet ar fi intrat in mine si mi-ar fi imbratisat sufletul ca sa-l incalzeasca…
N-am crezut ca exista asa ceva, o astfel de dragoste…. Am vazut mereu numai atingerea trupurilor, imbratisarea lor disperata, care nu atinge sufletul, care lasa sufletele si mai singure si mai pustii …si mai reci…
EXISTA DRAGOSTE, MAMA!!!
EXISTA DRAGOSTE, TATA!!!
Suntem in noiembrie si-n mine e primavara! Intelegeti?
Sunt plina de izvoare care curg prin noroiul pe care l-au lasat toate iernile vietii mele in urma… care acum nu mai e ascuns sub falsul alb al zapezii…. Vad in mine toata murdaria lumii si am mai multa pofta de viata ca oricand!  Dar e Soare pe cerul sufletului meu, Lumina si caldura, si stiu ca El are puterea de a usca totul si de a face sa creasca iarba; si ca vor iesi flori….
Stateam in chilia aceea, intr-o tacere tot mai calda si mai duioasa… Ma asteptasem sa fiu intampinata cu retinere, sa fiu judecata si combatuta, mustrata, luata la rost, sa mi se tina predici… Si nimic din toate acestea… Doar un preot calugar care tacea… Doar metaniile din mana lui se miscau incet ca un ceas care masura, nu timpul, ci mila… De la o boaba la alta, mila aceea plina de intelegere, tot crestea… pana multimea ei mi-a apasat inima atat de tare incat am izbucnit in plans… M-am aruncat la picioarele lui si am inceput, plangand in hohote, sa spun totul, TOTUL, TOOOOTTTUULLL….
Nu mai stiam cine si unde sunt, nu mai simteam spatiul si timpul…. Doream cu disperare doar ca bunatatea aceea ce mi se descoperise sa ramana cu mine: sa stau in casa ei si sa mananc la masa ei si sa privesc prin fereastra ei, sa fiu copilul ei, care se joaca in curtea ei, care se bucura de laudele ei… Si pentru asta trebuia sa spun totul, sa dau totul afara din mine, sa ma eliberez de tot ce fusesem pana atunci…. Sa dau afara tot ce era de afara, tot intunericul si scasnetul dintilor sufletului meu… Aici in dragostea aceasta ar fi trebuit sa ma nasc si sa locuiesc si sa cresc… Aici ar fi trebuit sa fiu dintotdeauna si sa nu cunosc altceva… Dar eu m-am nascut afara, din oameni izgoniti din Rai, care s-au invatat sa traiasca afara, in intuneric si-n mijlocul disperarii… Oameni care au colonizat ura si durerea continua… Oameni care locuiesc in mlastina si s-au invatat cu caldura ei fetida… Au uitat mireasma bunatatii si dragostei lui Dumnezeu…
M-AM INDRAGOSTIT, MAMA!
Iubesc, tata!
Nu un baiat, nu o haina, nu o muzica, nu un liceu, nu o cariera!
M-am indragostit de Viata, de Dumnezeu si de Om! Toate acestea m-au strans intr-o singura imbratisare de nesfarsita dragoste si duiosie cand m-au cuprins de umeri si m-au ridicat, nu de pe podeaua de lut a unei chilii, ci din adancul mormantului in care locuia sufletul meu…
Acum, chiar daca lumea intreaga ar pieri, cu toate lucrurile si modele ei, FERICIREA MEA AR RAMANE NESTIRBITA! Pentru ca acum ea nu mai vine din afara mea spre inlauntrul meu, ca sa depinda de capriciile lumii: ci vine din launtrul meu si creste pana se revarsa in jurul meu: si nu trebuie decat un singur lucru: sa ramai credincioasa Izvorului ei, Iisus Hristos Cel Rastignit. Din El curge, nespus de bogata, aceasta iubire duioasa, mangaietoare care intelege si iarta si indreapta, cu nespusa blandete, toate ratacirile sufletului….
Atat mi-a spus calugarul acela la sfarsitul spovedaniei mele: Acesta Care a luat asupra Sa pacatele tale si ti-a dat iertarea, Acesta Care ti-a luat sufletul in brate ca pe un prunc si ti l-a incalzit cu Suflarea Lui datatoare de viata, este IISUS HRISTOS, Dumnezeu Care S-a facut Om, rastignit pentru vina ta si inviat pentru viata ta…
Stiu ca nu veti intelege… Oare poate cineva, fara sa fi cunoscut el insusi, din experienta personala, cele scrise de mine?
Dar totusi am indraznit sa va povestesc… totusi, indraznesc sa nadajduiesc, ca intr-o zi, veti intelege…
In zori, dupa priveghere, la sfarsitul Liturghiei, parintele mi-a facut semn sa ma apropii si sa ma impartasesc… Nu va pot spune ce s-a intamplat atunci… Doar ca ceea ce am cunoscut in Sfanta Spovedanie a fost doar un mic prolog…
Stiu ca nu puteti intelege… Dar va rog, va rog din toata inima sa ma credeti: NICIODATA NU MI-A FOST MAI DOR DE VOI! NICIODATA NU V-AM IUBIT MAI CURAT SI MAI MULT!...
Aseara, cand v-am cerut bani pentru imaginara aniversare la care trebuia sa merg nu stiam ca am spus ultima minciuna… Stiam ca ma duc sa distrug si ultimul argument al vietii… Si, iata-ma, ca o intoarsa din morti, ca o iesita din iad! Ca o invinsa de Viata! Doar pentru ca Cineva a readus Dragostea pe pamant, deschizandu-si bratele inaintea noastra si imbratisandu-ne asa cum suntem cu pretul celor mai cumplite rani…
Acum, dragii mei, am pentru ce sa traiesc… Am ce sa dau… Acum nu ma mai sperie nici o durere… caci Hristos le-a transformat pe toate in dureri de nastere ale Iubirii…
Aceasta trebuia sa fie o scrisoare de adio… Si este! Spun ADIO intunericului, fricii si mortii, deznadejdii si singuratatii… Adio! In Numele Lui…
( dupa o intamplare reala)