Matricea vie - Ştiinţa vindecării

"The Living Matrix, este un film ce trebuie neapărat văzut, de oricine este interesat să-şi deschidă mintea către posibilităţi de vindecare, pe care medicina alopată nu le poate explica. Succesul său, încă de la primele vizionări, laolaltă cu un puternic curent de opinie în favoarea medicinei alternative, demonstrează importanţa acestui film în promovarea unor idei revoluţionare pentru publicul larg."

Richard Cohn,

Publicist

Acest film - produs de Harry Massey, fondator al Nutri-Energetics Systems şi regizat de Greg Becker, preşedintele companiei mediatice Emaginate - aruncă o provocare medicinei convenţionale, de a-şi extinde orizontul cunoaşterii biologiei umane, invitându-ne într-o călătorie fascinantă, condusă de unii dintre cei mai respectaţi experţi în medicina bioenergetică sau alternativă.

În perspectiva apropiatei intrări în vigoare a unei aberaţii, numită Codex Alimentarius, care-şi propune să legifereze obiceiurile noastre alimentare, prin scoaterea în ilegalitate a unor plante şi impunerea unei îndepărtări, accentuate, de orice remediu natural, care a însoţit omenirea în lunga-i călătorie de la Geneză şi până în prezent, punctele de vedere, prezentate în documentar, sunt chiar subversive, demonstrând fără putinţă de tăgadă, impotenţa aşa-zisei medicine alopate de a înţelege adevărata natură umană, scopul ei evident fiind de a croniciza o întreagă suită de boli, incurabile numai în paradigma curentă.

Deşi, fizica cuantică, se apropie rapid de aniversarea a 100 de ani de existenţă, pentru medicina curentă Pământul a rămas plat, aceasta fiind incapabilă să abandoneze modelul mecanicist newtonian, ale cărui limite în explicarea Universului şi a naturii vii, au devenit tot mai evidente, oricărei persoane căreia nu-i este frică să gândească.

Am explicat şi cu altă ocazie, că această opacitate a partizanilor defunctei medicine alopate, nu este deloc întâmplătoare, complicitatea cu lacoma industrie farmaceutică fiind una dintre cauzele primordiale.

Din cauza acestei evidente lipse de onestitate, este inutilă promovarea unui dialog, care să releve suita interminabilă de dovezi în favoarea medicinei holistice, cu toate ramurile ei, de a căror existenţă medicii alopaţi sunt perfect conştienţi, dar pe care preferă să le ignore, din pură rea-voinţă.

Otrăvirea chimică a populaţiei terestre, care s-a amplificat odată cu ascensiunea primului vânzător de ulei de şarpe şi leacuri pe bază de petrol, din funesta familie Rockefeller, a condus în ultima sută de ani la dispariţia noţiunii de vindecare şi înlocuirea ei cu statistici măsluite şi cu ideea convieţuirii cu boli, pentru care medicina alternativă oferă soluţii viabile imediate, cu rezultate spectaculoase.

Ca un minus al documentarului, recunosc că m-a surprins neplăcut teoria propagandistică a distrugerii fostei Iugoslavii, de către sârbii malefici şi intervenţia "bunilor americani", pentru a-i vindeca prin terapii neconvenţionale pe membrii familiilor afectate.

Mă tem că, un adevărat bioterapeut, ar fi trebuit sa ştie adevărul privind masacrul organizat de administraţia Clinton, în complicitate cu NATO, în ţara vecină, care, prin poziţia ei de nealiniere, a fost ani de zile o ameninţare la adresa ambelor blocuri militare majore, pe vremea războiului rece.

Un studiu al National Center for Complementary and Alternative Health, din SUA, a descoperit un număr crescând de americani, ce utilizează tehnici medicale alternative, care încorporează principiile medicinei informaţionale ca: meditaţia, respiraţia controlată, masajul terapeutic şi yoga - numai în ultimii cinci ani înregistrându-se cifre record.

Date fiind efectele secundare, invalidante, ale drogurilor chimice - pe care cineva le reboteza efecte primare, fiindcă sunt sigurele garantate din start - dependenţei şi costurilor prohibitive ale "tratamentelor", este mai mult decât logică reorientarea către medicina alternativă, chiar şi pentru cei ce nu sunt familiarizaţi cu noile principii ale comunicării cuantice şi ale câmpurilor energetice umane.

Examinarea fiziologiei umane prin lentilele fizicii cuantice, ne depărtează, tot mai mult, de modelul maşinii biochimice, prin dovezile copleşitoare privind comunicarea interatomică şi chiar intercelulară şi a mecanismelor energetice de control ale stării de sănătate, care răstoarnă toată anatomia tradiţională, prin negarea rolului de procesor central al creierului şi reatribuirea lui unui organ mult mai competent, inima.

Proiectul Genomului Uman iniţiat de Ari Patrinos în 1989, anunţa, în 2003, finalizarea cartografierii genomului uman, cu identificarea a circa 25.000 de gene, de aproape cinci ori mai puţine decât numărul impus de teoria predeterminării genetice a naturii umane.

Acest eşec predictiv, nu pare să jeneze pe nimeni, fantasmele iniţiate de Watson şi Crick în 1953, privind rolul fundamental al ADN-ului uman, în determinarea comportamentului şi a fiziologiei, rămânând în vigoare şi astăzi.

Teoria ciocnirilor moleculare, ca mod de a transmite informaţia la nivel microscopic, rămâne de asemenea validă, deşi este la fel de aberantă ca teoria astronomică a genezei lunare, din ciocnirea Terrei cu un alt corp ceresc, deşi există dovezi că Luna este mai veche decât întregul sistem solar.

Absurditatea unei astfel de teorii newtoniene, chiar dacă Pământul nu prezintă, nicăieri, semnele dispariţiei unei asemenea cantităţi de masă planetară şi nici nu se explică cum de a revenit, miraculos, la forma sa aproape sferică, nu pare să-i deranjeze pe cei ce se cred astronomi, aşa că glaucomul ştiinţific al celor ce ar trebui să se ocupe cinstit de studiul fiziologiei umane şi ignorarea unor dovezi la fel de evidente, nu trebuie să ne mai şocheze.

Studii tot mai profunde, demonstrează funcţionarea sistemului nervos şi a creierului, într-un mod ce sugerează nelocalizarea fizică a proceselor neurologice, ce au loc la viteze ce depăşesc limitele fiziologice de transmitere a influxului nervos, întreg sistemul biologic uman, fiind reglat de metronomul cardiac, ce dovedeşte şi surprinzătoare capacităţi intuitive.

Rupert Sheldrake, unul dintre savanţii intervievaţi, este un binecunoscut biochimist britanic, absolvent al Universităţii Cambridge, ce a efectuat cercetări extinse în domeniul parapsihologiei, fiind însă celebru pentru teoria câmpurilor morfogenetice sau morfice, ce stau la baza funcţionării tuturor sistemelor vii.

Deşi este tratată cu ostilitate de comunitatea ştiinţifică, teoria lui Sheldrake a fost dovedită printr-o serie de experimente deosebite, care revelau transmiterea de informaţii la diverse generaţii de şoareci de laborator, prin intermediul acestor câmpuri, datorită unui fenomen de rezonanţă morfogenetică, un gen de feedback ce afectează un întreg grup de fiinţe.

Sheldrake, defineşte câmpul său morfogenetic, ca pe o bază de date universală, aflată atât la dispoziţia fiinţelor vii cât şi a formelor abstracte, mentale, accesul concomitent la aceste înregistrări, putând explica, pe de altă parte, multe cazuri de inventatori ce au dezvoltat soluţii tehnice aproape identice, în condiţiile unei izolări geografice de necontestat.

Ca mod de transmisie şi partajare a unor tipare informaţionale şi arhetipuri, ce a fost cumva acceptat în mod tacit, teoria lui Sheldrake seamănă izbitor cu cea a inconştientului colectiv, imaginată de psihiatrul Carl Jung, teorii pe care britanicul le consideră complementare, câmpurile morfice conţinând suficiente informaţii pentru a modela, în cazul unei fiinţe vii: forma fizică, comportamentul individual şi cel coordonat, de grup, în cazul fiinţelor sociabile.

El admite, de asemenea, similaritatea cu noţiunea de arhivă akashică - un termen vedic ce desemnează o bibliotecă a tuturor experienţelor şi memoriilor înregistrate de fiinţele umane în cursul vieţii fizice - care a fost popularizat, în cadrul culturii occidentale de teozofi celebri, ca Helena Petrovna Blavatsky sau Rudolf Steiner.

Indiferent de denumirea utilizată, conceptul unui câmp informaţional universal, ar putea fi singura explicaţie validă, pentru multe fenomene ce dovedesc localizarea extracorporală a memoriei fiinţei umane şi, pentru partizanii lui Nassim Haramein, pe care mă văd nevoit să-l reamintesc, evoluţia psihică a fiinţelor umane poate fi explicată prin deplasarea spaţială şi temporală a sistemului solar, către zone mult mai dense din punct de vedere informaţional, cu care am putut intra astfel în rezonanţă.

"Un nou film fenomenal, cu informaţii incredibile, care vă vor schimba modul de a gândi despre corpul şi mintea voastră şi despre medicină... Constituie o declaraţie izbitoare, că fiecare fiinţă vie are capacitatea de a se autovindeca, aducând dovezi ştiinţifice, privind realitatea câmpului informaţional care ne înconjoară."

Sursa Antiiluzii